ENCICLOPEDIE MEDICALA

Anomalii congenitale ale vitrosului

 

Apar datorita persistentei diferitelor structuri fetale sau printr-o dezvoltare anormala a acestora.

 

Persistenta resturilor sistemului hialoidian este aproape o regula la copiii nascuti prematur (95%) si rara la cei nascuti la termen (cca. 3%).
 

Punctele Mittendorf reprezinta resturi ale sistemului vascular fetal anterior situate inferonazal la polul posterior al cristalinului. Nu produc tulburari optice.

 

Papila Bergmeister este o proeminenta papilara caracterizata de absenta excavatiei fiziologice, de forma lineara, situata anterior papilei nervului optic. Este constituita din resturi obliterate ale portiuni posterioare a arterei hialoide si tesut glial.

 

Chisturile vitreene sunt resturi ale sistemului hialoidian situate in vitrosul anterior sau posterior. tulburari functionale pot apare in functie de numar si localizare.

 

Persistenta arterei hialoide apare sub forma unui conduct filamentos, rareori permeabil inconjurat uneori de tesut glial care se intinde de la discul optic la cristalin.

 

Persistenta vitrosului primitiv este o malformatie congenitala grava, de obicei unilaterala care intereseaza portiunea anterioara a vitrosului primitiv sub forma unei placi fibrovasculare aderente la capsula posterioara cristaliniana si la corpul ciliar pe care il tractioneaza central. Poate asocia microftalmie. Evolutia este nefavorabila antrenand reducerea profunzimii camerei anterioare, opacifierea cristalinului, hemoragii vitreene si glaucom secundar. Diagnosticul diferential se face cu retinoblastomul, cataracta congenitala si persistenta resturilor arterei hialoide. Tratamentul consta in ablatia totala a malformatiei decoland-o cu mare grija de pe fata posterioara a cristalinului pentru a nu leza capsula. in ultima instanta in cazurile foarte severe se poate ajunge la enucleatie.

 

Vitroretinopatia exsudativa dominanta evolueaza asemanator retinopatiei prematuritatii dar in in lipsa oxigenarii postnatale in trei stadii:

  • decolarea posterioara a vitrosului cu formarea de bride care tractioneaza retina;
  • ingrosarea cicatriceala a membranelor vitreene si neoangiogeneza; vasele retiniene temporale capata un aspect tortuos;
  • apar fibroza vitreana si exsudatele subretiniene care produc in final dezlipirea de retina.

 

Degenerescenta vitreoretiniana periferica (boala Wagner) apare datorita unui defect de dezvoltare a vitrosului secundar exprimat prin prezenta unor spatii optic vide in vitros delimitate de membrane subtiri, fenestrate, avasculare dispuse anteroposterior si aderente la nivelul ecuatorului. Patogenic procesul este initiat de leziuni degenerative ale vaselor apartinand anastomozei circulatiei vitreo-retiniene la nivelul careia se acumuleaza tesut conjunctiv amorf, nediferentiat care in timp sufera un proces de hialinizare si scleroza. Leziunile degenerative corioretiniene care pot varia de la atrofia coriocapilarelor coroidei pana la zone degenerative intinse asociate cu intecuirea vaselor retiniene se obiectiveaza cu ajutorul examenului fundului de ochi. Progresia bolii se face in directia aparitiei dezlipirii de retina.

 

Distrofia vitreoretiniana Goldmann-Favre se manifesta prin degenerescenta pigmentara retiniana primara care declanseaza procesele degenerative vitreene (degenerescenta macrofibrilara a vitrosului insotita de lichefierea sa) si retinoschizis periferic. Simptomatologia clinica cuprinde scaderea progresiva a acuitatii vizuale pana la 1/10, stramtorarea concentrica a campului vizual, discromatopsie in axul albastru-galben. Investigatii paraclinice utile sunt adaptometria si angiofluorografia.

 
Enciclopedie medicala
Afectiuni ale ochilor
 

Arsurile corneei

 

Sunt leziuni corneene necrotico-inflamatorii produse de contactul cu un agent chimic (acizi sau baze tari), electric, termic sau actinic (radiatii). Agentul cauzator produce in prima etapa necroza tisulara care este urmata de edem si inflamatie.

 

Arsurile chimice sunt cauzate de baze (hidroxid de sodiu, amoniac, anilina, var, etc. ) si acizi tari (acid sulfuric, azotic, clorhidric, acetic, fluorhidric s. a. ), aflate in diferite stari de agregare. Acizii actioneaza asupra proteinelor provocand denaturarea, coagularea si precipitarea acestora formand astfel o bariera protectoare ce limiteaza oarecum patrunderea toxicului. Bazele tari saponifica lipidele peretelui celular provocand moartea celulelor epiteliale dupa care patrund adanc in stroma provocand distructia keratocitelor, a substantei fundamentale si edematierea fibrelor de colagen. Simptomatologia difera in functie de gravitatea arsurii si consta in lacrimare, durere vie, blefarospasm insotite in zilele urmatoare de o scadere progresiva a acuitatii vizuale. Modificarile obiective variaza in functie de gravitatea arsurii: in arsurile usoare apar mici eroziuni epiteliale; in arsurile medii se observa opacifierea corneei si ischemia conjunctivelor atinse (conjunctiva palida) ; arsurile severe produc o dezepitelizare si opacifiere completa a corneei si ischemie conjunctivo-sclerala. In cazul arsurilor grave vindecarea este greoaie si incompleta existand riscul aparitiei a numeroase complicatii. Acestea pot interesa: conjunctivele prin formarea de aderente intre conjunctiva tarsala si cea bulbara (simblefaron) si ocluzia punctelor lacrimale; corneea prin apritia leucomului corneean bine vascularizat si perforatie; pleoapele-malpozitii palpebrale, s. a.
 

Tratamentul se face in trei etape:

  • tratamentul de urgenta- cel mai important pentru vindecarea ad integrum-consta in indepartarea toxicului, incepe chiar la locul accidentului si consta in spalarea cu apa din abundenta a ochiului. Se continua apoi in spital cu spalarea cu ser fiziologic inclusiv a fundurilor de sac conjunctivale si extractia daca este cazul a returilor solide ale substantei chimice.
  • a doua etapa are ca obiectiv stimularea reepitelizarii (coliruri cicatrizante, pansament) si a sintezei de colagen (citrat de sodiu, acid ascorbic), limitarea reactiei inflamatorii si a necrozei stromale (inhibitori de colagenaza ca L-cisteina sau EDTA sodic) si combaterea durerii.
  • tratamentul tardiv urmareste rezolvarea sechelelor functionale (simblefaron, entropion, opacifierea corneei, etc. ) si estetice. Arsurile fizice sunt produse de agenti termici si radiatii (ultraviolete si ionizante).

 

Arsurile termice sunt produse de contactul cu materiale topite (metal, smoala, mase plastice etc. ) si vapori sau gaze fierbinti. Toate acestea provoaca coagularea proteinelor.
 

Tabloul clinic este asemanator cu cel din arsurile chimice cu deosebirea ca sunt intotdeauna insotite de afectari palpebrale. Tratamentul vizeaza limitarea reactiei inflamatorii (corticosteroizi administrati local), combaterea reactiei irido-ciliare, evitarea suprainfectiilor (pansamente sterile, camera umeda si unguente cu antibiotice) si stimularea reepitelizarii.

 

Arsurile produse de radiatiile ultraviolete (lampi solare, aparate de sudura, arcuri carbonice, eclipse solare) se manifesta la cateva ore de la expunere prin fotofobie, durere, senzatie de corp strain. Tratamentul se face prin administrarea de cicloplegice cu actiune rapida pentru combaterea spasmului ciliar, coliruri cu antibiotice si analgezice pentru combaterea durerii. Profilaxia se poate face foarte usor prin folosirea ochelarilor de protectie. Radiatiile ionizante provoaca atingeri corneene variabile: hipoestezie, keratite, necroza aseptica, tratamentul fiind acelasi.

 

 
Enciclopedie medicala
Afectiuni ale ochilor
 

Astigmatismul

 

Astigmatismul este reprezentat de anomalia curburii corneei. Un ochi astigmat are cornee ovala, spre deosebire de ochiul normal a carui cornee este de forma rotunda.O cornee normala este rotunda si neteda ca o minge de fotbal. Astigmatismul este cea mai comună problemă vizuală. Poate însoţi miopia sau hipermetropia.

 

In cazul ochiului astigmat, razele luminoase se focalizeaza in puncte diferite in fata sau in spatele retinei, ducand la deformarea imaginii. Pentru persoanele care sufera de astigmatism, toate obiectele - apropiate sau indepartate - apar distorsionate. Astigmatismul antreneaza o vedere incetosata, deformata, imprecisa, la toate distantele, insotita de alungirea liniilor verticale, orizontale sau oblice .
Un astigmat va confunda adesea literele ascutite :H, M, N, B sau cifrele de genul: 8, 0.

 

Cauze:

  • Astigmatismul poate fi congenital, existand de la nastere, insotit de evolutie usoara in cursul vietii.
  • Astigmatismul poate fi dobandit, unul din factorii determinanti fiind interventia chirurgicala sau maladii oculare (keratocon, pterigion...)

 

Astigmatism regulat - In caz de astigmatism regulat corneea nu are forma unei sfere perfecte, curbura însă este regulată. Cele două imagini virtuale formate pe retină care pot fi situate la distanţe diferite între ele după gravitatea bolii, dar imaginile sunt întotdeauna amplasate pe o axă verticală,. Astigmatismul regulat este cel mai frecvent defect de refracţie. De regulă defectul este congenital şi poate fi constatat încă în copilărie.

 

Astigmatism neregulat - In caz de astigmatism neregulat curbura corneei este neregulată, prezentând inegalităţi.Cele două imagini virtuale formate pe retină se află în poziţia a unui de unghi de 90° sau aşezate oblic una faţă de alta. Modificarea apare de regulă la adulţi, ca urmare a unei afecţiuni a corneei, cicatrizare în urma unei intervenţii chirurgicale sau ca urmare a unei tumori sau a orgeletului care apasă globul ocular, în urma kera-toconusului sau a opacităţii cristalinului.

 

Simptome:

  • Dureri de cap
  • Incruntare
  • Oboseala ocular
  • Ochi uscati
  • Sensibilitate la lumina
  • Vedere neclara.
 
Enciclopedie medicala
Afectiuni ale ochilor
 

Blefarita

 

Blefarita este o reactie inflamatorie a marginii pleoapei. Blefarita poate fi seboreica ( non-ulcerativa) sau stafilococica ( ulcerativa). Ambele tipuri pot coexista.

 

Semne si simptome:

  • Blefarita cu Staphylococcus aureus:
    • Prurit
    • Lacrimare
    • Senzatie de arsura
    • Fotofobie ( sensibilitate la lumina)
    • De obicei este mai severa dimineata
    • Recurenta ( orjelet extern sau intern)
    • Chalazion recurrent ( inflamatia cronica a glandelor lui Meibomius) ( chist tarsal)
    • Cheratita epiteliala, fina, in jumatatea inferioara a corneei
    • Ulceratii la baza genelor
    • Gene rupte, rare, dispuse anormal ( trichiaza)
  • Blefarita seboreica
    • Eritem al marginii pleoapei
    • Descuamare, secretie uleioasa la nivelul marginilor pleoapelor sau/si a genelor
    • Se asociaza cu prezenta de matreata la nivelul scalpului, sprancenelor
    • Uneori eritem nazolabial, descuamare
  • Blefarita mixta ( seboreica asociata cu Staphylococcus aureus)
    • Cel mai frecvent tip de blefarita
    • Sunt prezente simptomele si semnele specific atat blefaritei stafilococice cat si celei seboreice.

 

Cauze:

  • Blefarita cu Staphylococcus aureus:
    • De obicei este componenta a blefaritei mixte
    • Colonizarea glandelor Zeis ale marginii pleoapelor si a glandelor meibomiene ( posterior la nivelul pleoapelor) cu Staphylococcus aureus
    • Impetigo contagios – stafilococic
    • Dermatita eczematiforma infectioasa – stafilococul este antigenul
    • Sindromul stafilococic de “tegumente oparite” – intregul corp este afectat ( la copiii mici)
    • Blefarita angular – stafilococul este bacteria cel mai frecvent implicate
  • Blefarita seboreica
    • Degradarea accelerata a celulelor cutanate asociata cu disfunctia glandelor sebacee
    • Frecvent este prezenta colonizarea cu fungi P. ovale si P. orbiculare
    • Secretiile uleioase si celulele cutanate favorizeaza cresterea stafilococului
  • Alte tipuri de Blefarita
    • Dermatita de contact cu sau fara infectie stafilococica asociata
    • Disfunctia glandelor meibomiene

 

Factori de risc:

  • Candida albicans
  • Dermatita seboreica
  • Acneea rozacee
  • Diabetul zaharat
  • Starile de imunosupresie (SIDA, chimioterapie)

 

Tratament – masuri generale:

  • Blefarita seboreica usoara (descuamare uscata, inflamatie minima) – aplicatii cu solutii sterile la nivelul marginii pleoapei pentru toaleta zonei, cel putin o data pe zi.
  • Daca se suspecteaza prezenta stafilococului, dupa toaleta pleoapei se va aplica bacitracina, sau (a doua alegere terapeutica) unguent oftalmic cu eritromicina, aplicate la nivelul marginii pleoapelor cu ajutorul unui aplicator cu capat de bumbac
  • In cazurile usoare – toaleta pleoapelor si aplicarea unguentului in fiecare seara inainte de culcare; in cazurile severe sunt necesare pana la 4 aplicatii pe zi
  • Este interzisa purtarea lentilelor de contact pana la disparitia inflamatiei
  • Blefarita cronica recurenta necesita consult oftalmologic pentru a stabili daca pacientul mai poate purta lentil de contact.

 

Evolutia favorabila este asigurata prin respectarea masurilor de igiena a pleoapelor pe termen lung.

 
Enciclopedie medicala
Afectiuni ale ochilor
 

Blefaroptoza

 

Blefaroptoza este o afectiune datorata disfunctiei muschiului tarsal Muller si ridicator al pleoapei superioare concretizata in coborarea marginii pleoapei superioare sub punctul aflat la jumatate distantei dintre limbul superior si marginea superioara a pupilei. Poate fi congenitala sau dobandita.


Forma congenitala reprezinta cca. 60% din cazuri si se datoreaza unei anomalii de dezvoltare a muschiului ridicator al pleoapei superioare o parte din fibrele striate ale acestuia fiind inlocuite cu tesut fibros si gras. In cazurile de ptoza bilaterala severa copilul tine mereu capul pe spate si pare mereu incruntat deoarece isi foloseste muschiul frontal pentru ridicarea pleoapei.

 

Blefaroptozele dobandite pot fi de :

  • cauza miogena (distrofia musculara, distofia oculofaringiana),
  • cauza neurogena (anomalii la nivelul jonctiunii neuromusculare ca de exemplu in miastenia gravis),
  • cauza mecanica (tumori palpebrale, blefarosalazis),
  • aponevrotica (in special la varstnici) sau
  • traumatica.

 

Evaluarea clinica urmareste uni/ bilateralitaea ptozei, determinarea gradului ptozei prin masuratori bilaterale, evaluarea impactului pe care o are asupra functiei vizuale (afectarea campului vizual) si cercetarea cauzelor. Trebuie facut diagnostic diferential cu blefarochalazisul care consta intr-un exces de piele la nivel palpebral.

 

Tratamentul blefaroptozei este chirurgical si consta in rezectia muschiului ridicator al pleoapei superioare sau supleerea functiei acestui muschi prin ancorarea pleoapei superioare la muschiul frontal.
 

 
Enciclopedie medicala
Afectiuni ale ochilor
 

Blefarospasmul

 

Blefarospasmul este o contractie, involuntara, tonica a muschiului orbicular care poate dura pana la cateva minute. Cazurile severe provoaca asa numita, "orbire functionala" deoarece pacientul nu poate tine ochii deschisi. In etiologie sunt implicate afectiuni ale nucleilor bazali. Apare in hemiplegii, boala Parkinson, statusurile postencefalitice, hemiplegii, isterie.
 

Diagnosticul diferential se face cu, "blefarospasmul reflex” care apare prin excitarea terminatiilor trigemenului produsa de diferite afectiuni inflamatorii oculare.

 

Tratamentul este indicat in formele severe si poate fi medicamentos sau chirurgical. Tratamentul medicamentos consta in administrarea de antagonisti ai dopaminei, antidepresive, anxiolitice si injectarea o data la 4-6 saptamani de toxina botulinica care provoaca paralizia muschiului. Tratamentul chirurgical consta in sectinarea partiala a filetelot muschiului orbicular.

 

Blefaroclonusul consta intr-o frecventa crescuta a clipitului cauzata cel mai adesea de o iritatie a segmentului anterior al globului ocular.
 

 
Enciclopedie medicala
Afectiuni ale ochilor
 

Cataracta

 

Cataracta reprezinta orice opacitate a cristalinului, localizata sau generalizata. Reprezinta cea mai raspandita cauza de cecitate pe intreg globul, si este responsabila pentru circa 17 milioane de cazuri de cecitate.

 

Tipuri de cataracta:

  • Asociata varstei ("senila") – peste 90%
  • Congenitala – 1/250 nou-nascuti, 10-38% din cazurile de cecitate din copilarie
  • Toxica/nutritionala
  • Asociata bolilor sistemice, precum distrofia miotonica, dermatita atopica
  • Metabolic – diabet (accelerarea caii sorbitolului), hipocalcemie, boala Wilson
  • "Complicata" – secundara bolilor ocular associate, precum uveita (in artrita reumatoida juvenila, sarcoidoza, etc.). De asemenea secundara tumorilor oculte (melanoma, retinoblastom)
  • Traumatica – energie termica (infrarosii), soc electric, radiatii, comotie, leziuni perforante ale ochiului, corp strain intraocular

 

Semne si simptome:

  • Cataracta asociata inaintarii in varsta (senila):
    • Vedere neclara, distorsionarea imaginilor sau imagini “fantome”
    • Tulburari ale acuitatii vizuale la lumina puternica sau afectarea abilitatii de a conduce noaptea (stralucire orbitoare a farurilor)
    • Caderi sau accidente
    • Traumatisme (de ex. fractura de sold)
    • Examenul oftalmologic releva prezenta unei opacitati a cristalinului in concordant cu simptomatologia
  • Cataracta congenitala:
    • Opacitate a cristalinului prezenta la nastere sau in primele trei luni de la nastere
    • Frecvent asimptomatica; parintii observa lipsa atentiei vizuale a copilului sau strabismul (ochiul lenes)
    • Leucokoria (reflexul pupilei albe), strabism, nistagmus, semen asociate anumitor sindroame (sindromul Down sau rubeola)
    • Testele acuitatii vizuale sunt anormale pentru unul sau ambii ochi
    • Nota: intotdeauna trebuie exclusa tumora ocular. Diagnosticul si tratamentul precoce al retinoblastomului poate salva viata
  • Alte tipuri de cataracta:
    • Se manifesta initial prin scaderea acuitatii vizuale
    • Anamneza corecta poate facilita diagnosticul

 

Cauze:

  • Cataracta asociata varstei:
    • Adaugarea continua a straturilor noi de fibre la nivelul cristalinului de-a lungul vietii conduce la rigiditatea si deshidratarea nucleului cristalinului, ceea ce are ca effect alterarea vederii (cataracta nucleara)
    • Procesul natural de imbatranire altereaza echilibrul osmotic si biochimic necesar transparentei cristalinului, straturile externe ale cristalinului devin hidratate si opace, ceea ce altereaza vederea.
  • Cataracta congenitala:
    • De obicei cauzele sunt necunoscute
    • Medicamente (corticosteroizi in primul trimestru de sarcina, sulfonamide, etc.)
    • Metabolice – diabetul matern, galactozemia fetusului
    • Infectii intrauterine – in primul trimestru de sarcina (rubeola, herpes, parotidita)
    • Malnutritie maternal
  • Alte tipuri de cataracta:
    • Trasatura comuna este alterarea claritatii cristalinului ca urmare a dezechilibrului biochimic/osmotic
    • Modificarile locale ale distributiei proteinelor cristalinului conduc la distributia neuniforma a luminii manifestata prin opacitatea cristalinului

 

Factori de risc:

  • Procesul fiziologic de imbatranire
  • Pacient cu una dintre bolile predispozante

     

    Tratament – masuri chirurgicale:
  • Cataracta asociata inaintarii in varsta:
    • Indepartarea cataractei pe cale chirurgicala – este indicate cand alterarea vederii determina simptome suparatoare pentru pacient, cand interfera cu modul de viata sau ocupatia, sau cand implica riscul de caderi sau traumatisme.
    • Deoarece cataracta se poate dezvolta progresiv, pacientul poate sa nu fie constient de modul in care aceasta ii modifica modul de viata. Exista astfel de cazuri, in care medical observa prezenta cataractei in stadiu avansat, in timp ce pacientul sustine ca nu exista nici o problema.
    • Tehnica chirurgicala – cataracta nu este inlaturata orin tehnica laser. Cele mai multe tehnici chirurgicale include implantarea unui cristalin artificial (plastic) intraocular, imediat dupa excizia cataractei.
    • De obicei se practica anestezie locala, cu monitorizarea semnelor vitale de catre anestezist
    • Ingrijirea postoperatorie – protectia ochiului prin acoperirea unui bandaj, antibiotic topice si preparate steroidiene. Se evita ridicarea greutatilor si aplecarea timp de cateva saptamani.
  • Cataracta congenitala:
    • Tratamentul consta in inlaturarea chirurgicala a cataractei. La nou-nascuti, tratamentul chirurgical poate fi necesar in primele zile dupa nastere pentru a reduce riscul de ambliopie severa.
    • Ingrijirea postoperatorie: acoperirea ochiului sanatos pe termen lung pentru a combate ambliopia. Corectarea erorilor de refractive la ochiul operat, cu monitorizare prin controale regulare.
 
Enciclopedie medicala
Afectiuni ale ochilor
 

Conjunctivita acuta

 

Conjunctivita acuta reprezinta inflamatia conjunctivei palpebrale si/sau bulbare cu durata mai mica de 4 saptamani. 

 

Semne si simptome:

  • Generale: in infectia virala, bacteriana, alergica, atopica sau nespecifica
    • Hiperemie conjunctivala, ochi rosu
    • Prezenta secretiei
    • Senzatie de corp strain
    • Prezenta de cruste la nivelul pleoapei
    • Acuitate vizuala si reactivitate pupilara normal
  • Conjunctivita virala, cu adenovirus sau enterovirus - apar sporadic la copii, sau se pot asocial cu gripa, rujeola sau parotidita epidemica
    • Istoric de infectie a cailor respiratorii superioare sau simptome sistemice de infectie virala
    • Poate debuta la un ochi, cu progresarea la ambii ochi in 1-2 zile
    • Secretie mucoasa apoasa
    • Foliculi ai conjunctivei palpebrale inferioare
    • Adenopatie preauriculara palpabila
  • Conjunctivita virala cu herpes simplex sau herpes zoster
    • Poate exista istoric de herpes simplex ocular recurent
    • Senzatie de arsura, rareori prurit
    • Unilateral, asociata cu vezicule cutanate herpetice la nivelul pleoapei sau in teritoriul de distributie a ramurii oftalmice a nervului trigemen in infectia cu herpes zoster
    • Nodule preauriculari palpabili
  • Conjunctivita bacteriana, infectia gonococica acuta
    • Debut rapid in 12-24 ore
    • Secretie purulenta abundenta
    • Chemozis - edem conjunctival
    • Extindere rapida a ulceratiei corneene superioare
    • Edem palpebral
    • Adenopatie preauriculara
    • Istoric sau semne de boala cu transmitere sexuala (Chlamydia, HIV)
  • Conjunctivita bacteriana, nongonococica: poate fi epidemica
    • Prurit usor
    • Secretie purulenta redusa cantitativ
    • Chemozis - edem conjunctival
    • Fara adenopatie preauriculara
    • La pacientii care folosesc lentil de contact trebuie exclusa cheratita cu pseudomonas
  • Conjunctivita alergica
    • Pruritul este simptomul dominant
    • Secretie apoasa
    • Istoric de alergie cu caracter sezonier sau la particule de praf
    • Chemozis - edem conjunctival
    • Edem si eritem palpebral
    • Fara adenopatie preauriculara
  • Conjunctivita aopica/alergica ("de primavara") recurenta
    • Istoric de atopie
    • Prurit
    • Secretie vascoasa abundenta
    • Recurente sezoniere
    • Papile conjunctivale mari situate subpalpebral
    • Uneori ulcer cornean superior (infiltrat steril, de culoare cenusiu-albicioasa)
    • Uneori sunt prezente puncte albe supradenivelate pe fata interna a pleoapelor
    • Uneori cheratopatie punctata superficial la coloratia cu fluoresceina
  • Conjunctivita nespecifica iritativa
    • Uscaciunea mucoasei globului ocular cu eritem si secretie intermitenta de mucus
    • Iritatie secundara expunerii la agentii chimici sau reactiei la medicamente
    • Corp strain: eritemul si secretia pot persista timp de 24 ore dupa indepartarea corpului strain

 

Cauze:

  • Conjunctivita virala
    • Adenovirusuri (guturaiul)
    • Virusul Coxsackie
    • Enterovirusuri (conjunctivita hemoragica acuta)
    • Herpes simplex (infectie primara si recurenta)
    • Herpes zoster sau varicela
    • Molluscum contagiosum
    • Virusul rujeolic, virusul urlian, sau virusul gripal
  • Conjunctivita bacteriana
    • Staphylococcus aureus
    • S. epidermidis
    • Streptococcus pneumonia
    • Haemophilus influenzae (mai ales la copii)
    • Specii de Pseudomonas (trebuie excluse la cei ce utileaza lentile de contact; infectia progreseaza frecvent catre ulcer cornean)
    • Neisseria gonorrheae
    • Neisseria meningitidis
    • Chlamydia trachomatis produce conjunctivita cronica - cu debut gradat in 4 saptamani
  • Conjunctivita alergica
    • Rinoconjunctivita (febra de fan), alergii sezoniere
    • Conjunctivita de primavara/atopie
  • Conjunctivita nespecifica
    • Substante iritative: medicamente topice, vant, expunere la raze ultraviolet, vapori de fum
    • Boli autoimune: sindrom Sjögren, pemfigus, granulomatoza Wegener
    • Rar: ricketsii, fungi, paraziti, tuberculoza, sifilis, boala Kawasaki, boala Graves, guta, sindrom carcinoid, sarcoidoza, psoriazis, sindrom Stevens-Johnson, sindrom Reiter

 

Factori de risc:

  • Istoric de contact cu personae infectate; epidemii de conjunctivita virala sau bacteriana
  • Contactul cu personae cu boli cu transmitere sexuala: gonoree, Chlamydia, sifilis, herpes
  • Utilizarea lentilelor de contact: pseudomonas

 

Tratament - masuri generale:

  • Comprese reci si curatarea zonei palpebrale de 4 ori pe zi
  • Intreruperea utilizarii lentilelor de contact in faza inflamatorie
  • Acoperirea ochiului afectat nu este utila
  • Evitarea agentilor iritanti precum vapori de fum, vantul, expunerea prelungita la soare

 

 

 
Enciclopedie medicala
Afectiuni ale ochilor
 

Degenerescenta maculara senila (DMS)

 

Una dintre definitiile DMS este reprezentata de modificarile pigmentare maculare sau depozitele tipice de hialin associate cu pierderea vederii pana la nivelul 20/30 sau mai mult, tulburare ce nu este cauzata de cataracta sau alte boli ocular, la persoanele cu varsta peste 50 ani. Alte definitii nu includ criterii precum varsta sau acuitatea vizuala. DMS este cauza principala de pierdere ireversibila a vederii la persoanele cu varsta de peste 65 ani.

 

Semne si simptome:

Stadiul atrophic/non-exsudativ

  • Depozite de hialin - leziuni mici de culoare galbuie-albicioasa; pot fi divizate in leziuni dure si leziuni moi
  • Atrofia epiteliului pigmentar retinian (EPR), un strat pigmentar situate sub retina

 

Stadiul neovascular/exsudativ

  • Vasele de sange de neoformatie cu originea in coroida ce se dezvolta sub retina poarta numele de membrane neovasculare coroidiene (MNVC) sau neovascularizatie subretiniana (NSR). Coroida este stratul vascular situate sub EPR: lichid subretinian, exsudate, hemoragii subretiniene, pacientii remarca frecvent alterarea vederii centrale. La efectuarea testului Amsler (“al retelei”), liniile orizontale si vertical apar intrerupte, deformate sau sunt absente. Pacientii vad liniile drepte ca fiind deformate, de ex. liniile de telegraf.
  • Cicatrice sub forma de disc: este un stadiu avansat caracterizat prin cicatrice fibrovasculara.

 

Cauze:

  • Razele luminoase din spectrul vizibil pot determina formarea si acumularea unor produsi metabolici la nivelul EPR, care in mod normal ajuta la indepartarea produsilor metabolic de la nivelul retinei. Acumularea in exces a acestor substante interfera cu activitatea metabolica normala a EPR si poate conduce la formarea depozitelor de hialin.
  • Stadiul de neovascularizatie reprezinta de obicei o evolutie de la stadiul atrofic
  • La multi pacienti boala nu progreseaza dincolo de stadiul atrophic/nonexsudativ; la cei la care boala progreseaza, riscul de pierdere a vederii este foarte mare

 

Factori de risc:

  • Expunerea excesiva la razele solare
  • Iris de culoare albastra sau verde
  • Hipermetropie
  • Istoric de boala cardiovasculara (hipertensiune arterial, afectiuni circulatorii)
  • Inaltime mica
  • Istoric de infectii pulmonare
  • Fumatul de tigarete
  • Aport redus de antioxidanti in alimentative
  • Istoric familial

 

Tratament - ingrijire adecvata:

  • Tratamentul cu laser poate fi aplicat in ambulator.
  • Interventia chirurgicala de vitrectomie necesita uneori internare in spital sau se face in ambulator.

 

Tratament - dieta:

  • O dieta bogata in vitaminele A, E, C si beta-caroten, alaturi de suplimente de zinc, poate fi benefica.
  • Consumul de vegetale verzi si zarzavaturi (spanac, varza) care sunt bogate in carotenoizi, poate reduce riscul dezvoltarii stadiului neovascular/exsudativ.
  • Aportul crescut de grasimi vegetale, grasimi mono- sau polinesaturate si acid linoleic pare a creste riscul de aparitie a DMS. Aceste substante se gasesc in cantitati crescute in alimentele de tip "snack food" procesate industrial.
  • Consumul acizilor grasi de tip omega-3, ce se gaseste in peste, a redus riscul de DMS la pacientii cu aport scazut de acid linoleic.
 
Enciclopedie medicala
Afectiuni ale ochilor
 

Degenerescenta vitreene

 

Degenerescenta senila a vitrosului este o modificare spontana, progresiva, care apare in lipsa unui agent agresor ca expresie a imbatranirii. Este dovedita de: modificarea aspectului canalului Cloquet care din orizontal si rectiliniu la nastere devine sinuos si coborat sub axa optica si de extinderea spre inapoi pana aproape de ecuator a bazei vitrosului. Procesul incepe in centrul vitrosuluicare se clarifica pentru deveni intr-un final optic vid. Fibrele de colagen modificate se aglutineaza la periferie.

 

Synchysis scintillans (sinchisis scanteietor) este o degenerare bilaterala a vitrosului, asimptomatica, descoperita intamplator (de obicei in jurul varstei de 40 de ani). Consta in aparitia in interiorul vitrosului a numeroase particule mobile, stralucitoare de culoare aurie sau policrome. Biochimic sunt sferule de hemoglobina sau cristale de colesterol dar fara a fi asociate cu hipercolesterolemia. Vitrosul din vecinatatea acestor opacitati este lichefiat si degenerat cu deplasarea periferica a colagenului. Prezenta lor este obiectivata cu ajutorul biomicroscopiei.

 

Amiloidoza vitreana apare secundar amiloidozei sistemice. Consta in prezenta la nivelul vitrosului uni- sau bilateral, in vecinatatea retinei in prima instanta dar apoi si anterior, a unor opacitati albicioase, de aspect vatos (depozite de amiloid). Afecteaza deasemenea vasele retiniene, coroidiene si coriocapilare. Structura specifica poate fi observata cu ajutorul microscopiei electronice iar componenta principala (o proteina asemanatoare prealbuminei) identificata cu ajutorul studiilor de imunocitologie. Patogenia implica fagocitarea de catre hialocite a proteinei anormale. Tratamentul chirurgical constand in vitrectomie se practica doar daca apar tulburari importante ale acuitatii vizuale.

 

Degenerescenta miopica este o degenerscenta a vitrosului care apare la miopi, se aseamana ca tablou cu degenerscenta senila si evolueaza spre decolare posterioara de vitros si colaps. Sunt descrise doua tipuri: microfibrilara si macrofibrilara. Cea microfibrilara apare la miopii de varsta medie care nu au antecedente de dezlipire de retina. Degenerescenta macrofibrilara poate apare si la emetropi si se instaleaza precoce (pana la pubertate) si evolueaza rapid spre decolare de vitros.

 

Hialoza asteroida (Bola Benson) sau synchisis albescens este o afectiune benigna rara (0, 04-0, 5%) intalnita la persoanele in varsta (raportul barbati/femei fiind de 2/1). Se manifesta prin aparitia la nivelul vitrosului a unor particule rotunde, de culoare alb- galbuie dispuse in siraguri sau ciorchine (aspect ecografic de fulgi de zapada). Este unilaterala in trei sferturi din cazuri. Acesti corpusculi asteroizi sunt alcatuiti in principal dn fosfor si calciu (sub forma de sapunuri de calciu: stearat si palmitat de calciu, calciu hidroxifosfat si oxalat de calciu), cristale de fosfolipide complexe si acid mucopolizaharidic. Tratamentul- constand in vitrectomie- se face in cazurile in care hialoza asteroida in stadii avansate si bilaterale reduce foarte mult acuitatea vizuala.
 

 
Enciclopedie medicala
Afectiuni ale ochilor
 
 
 
Prima pagina Pagina precedenta 1 2 3 4 5 6 Pagina urmatoare Ultima pagina
 
Numar total articole: 57 | Acum se afiseaza articolele 11 - 20
 
Acest site este detinut, administrat si mentinut de SC Blue Soft SRL, Distribuitor independent al produselor CaliVita® International. Distribuitorul independent mentionat mai inainte este singurul responsabil de continutul acestui site, iar Reteaua CaliVita® International si entitatile sale operatoare nu au nici o responsabilitate cu privire la acest site. Ne luam angajamentul sa va anuntam cand un produs nu mai este pe stoc sau o promotie este retrasa.

Pagina de internet www.farmamed.ro si detinatorul acesteia SC BLUE SOFT SRL nu comercializeaza produse ci doar promoveaza produse ale unor distribuitori autorizati, avand rolul doar de a prelua si retransmite catre acesti distribuitori comenzi on line. Drept urmare, farmamed.ro si SC BLUE SOFT SRL nu se fac raspunzatoare de eventuale deficiente aparute in livrarea comenzilor, continutul coletelor, provenienta sau calitatea produselor, acestea revenind in sarcina exclusiva a distribuitorilor autorizati al produselor respective.