ENCICLOPEDIE MEDICALA

Tromboza venoasa profunda

 

Dezvoltarea unui trombus unic sau multiplu in interiorul venelor profunde ale extremitatilor sau pelvisului, insotita de obicei de inflamatia peretelui vasului. Consecinta clinica majora este embolia, in special embolia pulmonara, care prezinta adesea potential letal.

 

Semne si simptome:

  • Multe cazuri sunt complet asimptomatice, iar diagnosticul este stabilit retrospectiv dupa embolizare
  • Examenul fizic are acuratete de numai 30% pentru depistarea afectiunii
  • Durere la nivelul extremitatii inferioare (comuna)
  • Tumefactie la nivelul membrului inferior (comuna)
  • Durere in molet provocata de dorsiflexia piciorului (semnul Homan; fara acuratete)
  • Cordon venos sensibil palpabil la nivelul membrului inferior afectat (rar)
  • Cresterea temperaturii locale la nivelul tegumentului ce acopera aria de tromboza (rar)
  • Culoare cianotica a tegumentelor ce acopera aria de tromboza (rar)
  • Febra (rar, cu exceptia tromboflebitei septice)
  • Tumefiere nedureroasa a venelor superficiale colaterale (rar)
  • Edem masiv cu cianoza si ischemie; este urgenta medicala (in flegmatia cerulean dolens, rar)
  • Durere la percutia zonei mediale a tibiei (semnul Lisker)
  • Durere la compresia regiunii surale pe tibie in plan antero-posterior (semnul Bancroft sau Moses)

 

Cauze:

  • Staza venoasa
  • Lezarea peretelui venos
  • Anomalii de coagulare

 

Factori de risc:

  • Factori de risc clinic:
    • Inaintarea in varsta
    • Traumatisme, in special fracturi ale oaselor lungi sau zdrobiri
    • Interventii chirurgicale (in mod particular ortopedice, gastrointestinale, urogenitale)
    • Imobilizare prelungita
    • Sarcina, in special perioada puerperala
    • Catetere venoase central in situ
    • Calatorii (cu durata >4ore)
    • Terapia de substitutie hormonala
    • Terapia cu tamoxifen
    • Terapia cu modulatori selectivi ai receptorilor estrogenici
    • Altitudine extreme de inalta (>4200m)
       
  • Factori de risc patologic:
    • Tromboza venoasa profunda sau embolie pulmonara in antecedente
    • Stari de hipercoagulabilitate ereditare (predispozitie catre tromboza):
      • Mutatie a factorului V Leiden ce confera rezistenta la proteina C activata
      • Mutatie la nivelul protrombinei
      • Hiperhomocistinemia
      • Deficitul de proteina C
      • Deficitul de proteina S
      • Deficitul de antitrombina III
      • Homocistinuria (rar)
    • Alte stari de hipercoagulabilitate:
      • Sindrom antifosfolipidic (lupus anticoagulant, anticorpi anti-cardiolipina)
      • Niveluri crescute ale factorilor VIII, IX, XI
      • Nivel crescut al fibrinogenului
      • Nivel crescut al factorului von Willebrand
    • Carcinom
    • Obezitate
    • Sindrom nefrotic
    • Policitemia vera
    • Homocistinuria (rar)
    • Bacteriemia cu Campylobacter jejuni (foarte rar)
    • Afectiuni mieloproliferative
    • Deficite de vitamine (B6, B12, folat)
    • Trombocitopenie indusa de heparina
    • Infarct miocardic acut
    • Afectiuni neurologice asociate cu paralizie (leziuni acute ale maduvei spinale, AVC)

 

Tratament – masuri generale: la pacientii spitalizati – administrarea intravenoasa de anticoagulante, o scurta perioada de repaus la pat si monitorizare atenta pentru depistarea fenomenelor embolice.

 

Tratament – masuri chirurgicale: terapie non-medicamentoasa – daca anticoagulantele si tromboliticele sunt contraindicate, se pot insera dispozitive de filtrare (de tip “umbrela”) in vena cava pentru a “bloca” embolusul inainte de a ajunge in circulatia pulmonara. Trombii voluminosi pot fi indepartati chirurgical in anumite cazuri.

 

Activitate: repaus la pat timp de 1-2 zile, apoi reluarea gradata a activitatii normale, cu evitarea imobilizarii prelungite.

 

Prevenire/Evitare:

  • Evitarea imobilizarii prelungite
  • Utilizarea contraceptivelor cu continut redus in estrogeni
  • Pacientii chirurgicali necesita profilaxie active
  • Dalteparina este aprobata pentru profilaxia TVP

 

Evolutie/Prognostic:

  • Aproximativ 20% din TVP proximale  (deasupra gambei) netratate progreseaza catre embolie pulmonara, iar 10-20% din acestea sunt letale. Terapia anticoagulanta agresiva a redus mortalitatea de 5-10 ori.
  • TVP limitata la venele infrapopliteale are risc scazut de ambolizare. Insa, exista cazuri in care se poate propaga la nivelul sistemului venos proximal – de aceea trebuie urmarita prin IPG sau ecografie duplex. Unii recomanda terapie anticoagulanta completa la toti pacientii cu TVP la nivelul venelor gambei, deoarece exista un risc de 25% de dezvoltare a insuficientei venoase cronice dupa un an.
  • Necroza cutanata poate aparea la pacientii cu deficit de proteina C tratati cu warfarina.
 
Enciclopedie medicala
Afectiuni cardio-vasculare
 

Trunchiul arterial comun

 

Trunchiul arterial comun este un tip rar de malformatie cardiaca congenitala caracterizata printr-un singur vas de sange care pleaca din ventricul drept si stang, in loc de doua vase de sange (artera pulmonara si aorta) cum este normal.


Trunchiul arterial comun apare atunci cand, in timpul dezvoltarii fetale, trunchiul primitiv nu se imparte in artera pulmonara si aorta, rezultand un singur trunchi arterial care suprapune pe un defect septal ventricular mare. In consecinta, un amestec de sange oxigenat si deoxigenat intra in circulatia sistemica, pulmonara, precum si in cea coronariana. De asemenea, valva pulmonara si valva aortica sunt de obicei fuzionate (unite) intr-o singura valva cu 2-6 cuspide.


In circulatia normala, artera pulmonara pleaca din ventriculului drept (circulatia pulmonara) si aorta din ventriculul stang (circulatia sistemica) si sunt separate complet. Arterele coronare, care sunt vasele de sange care transporta sangele spre muschiul inimii, provin din aorta, deasupra valvei aortice.


In caz de trunchi arterial comun, aorta este unita cu artera pulmona intr-un singur vas de sange care pleaca din ventriculi. Frecvent trunchiul arterial comun este asociat cu defectul septal ventricular. Defectul septal ventricular reprezinta prezenta uneia sau a mai multor comunicari intre ventriculul stang si drept la nivelul peretelui care desparte cele doua cavitati (sept interventricular). Ca rezultat, sangele oxigenat si cel dezoxigenat se amesteca complet.Cea mai mare parte din amestecul de sange este trimisa la nivel plamanilor. Sangele care ajunge in arterele coronare si in aorta nu contine suficient oxigen pentru functionarea normala a organismului.


Factori de risc:

Cauza exacta a aparitiei trunchiului arterial comun nu este cunoscuta, insa mai multi factori pot creste riscul ca un copil sa sufere de aceasta boala:
 

  • Mama care sufera de rubeola sau o alta boala virala in timpul sarcinii (in special daca infectia este contactata la incepul sarcinii)
  • Unul parinti are o malformatie cardiaca congenitala
  • Consumul excesiv de alcool in timpul sarcinii
  • Mama cu diabet zaharat
  • Utilizarea unor medicamente in timpul sarcinii
  • Bebelusii care au sindromul Down (o afectiune genetica in care fatul afectat are trei cromozomi 21 in loc de doi) prezinta mai frecvent malformatii cardiace congenitale.

 

Simptome:

Principala caracteristica a trunchiului arterial comun este dezvoltarea treptata a simptomelor de insuficienta cardiaca congestiva ( boala caracterizata prin afectarea capacitatii inimii de a se umple sau de a pompa o cantitate suficienta de sange la nivelul corpului), cauzata de hipertensiunea pulmonara (tensiunea din arterele pulmonare devine mai mare decat normal). Simptomele se dezvolta deobicei in primele saptamani de viata.
 

Simptomele trunchiului arterial comun:

  • Dificultati de respiratie (dispnee) sau respiratie rapida (tahipnee)
  • Cianoza ( coloratia albastruie determinata de o scadere a concentratiei de oxigen in sange )
  • Degete hipocratice (unghii lucioase si curbate convex comparate cu sticla de ceas)
  • Oboseala
  • Letargie (lipsa de energie)
  • Dificultate in alimentarea bebelusului
  • Scadere in greutate
  • Intarziere in crestere si dezvoltare

 

Complicatii:

  • Tulburari respiratorii. Distribuirea anormala a sangelui face ca o cantitatea prea mare de sange sa ajunga la nivelul plamanilor. Excesul de lichid la nivelul plamanilor determina aparitia dificultatilor respiratorii.
  • Hipertensiunea pulmonara (tensiunea din arterele pulmonare devine mai mare decat normal). Cresterea fluxului de sange in arterele pulmonare determina cresterea tensiunii arteriale. Acest lucru creste efortul partii drepte a inimii.
  • Insuficienta cardiaca. Efortul crescut al inimii si aportul scazut de oxigen duce la insuficienta cardiaca. Insuficienta cardiaca apare atunci cand muschiul inimii nu mai pompeaza cantitatea de sange necesara organismului.
  • Endocardita este o infectie a valvelor inimii sau a stratului sau intern (endocardul). Apare frecvent la pacientii care au malformatii cardiace congenitale. Endocardita e cauzata de bacterii (rareori fungi) care intra in circulatia sangvina si colonizeaza interiorul inimii, de obicei valvele cardiace. Bacteriile patrund in circulatia sangvina pe mai multe cai, inclusiv in timpul unor interventii in sfera stomatologica sau operatii chirurgicale.
  • Complicatii tardive. Chiar si dupa interventia chirurgicala unele complicatii pot sa apara mai tarziu in viata: hipertensiune pulmonara progresiva, stenoza valvulara (ingustarea calibrului unei valve cardiace),insuficienta valvulara (anomalia de functionare a valvulelor cardiace care antreneaza un reflux de sange in cavitatea cardiaca pe care o paraseste),aritmii (tulburari de ritm cardiac)

 

Diagnostic

In unele cazuri, trunchiul arterial comun poate fi diagnosticat in uter, in timpul ecografiei fetale.

 

  • Ecocardiografia


Ecocardiografia foloseste ultrasunetele pentru a obtine imagini ale atriilor,ventriculelor,valvelor si pericard ( foita care se gaseste in jurul inimii). Ecocardiografia este utila in masurarea dimensiunilor camerelor inimii, a fortei contractiilor miocardului, grosimii peretilor inimii si modulului de functionare a valvelor. Ecocardiografia poate fi utilizata pentru a calcula fractia de ejectie a ventriculului stang (cantitatea de sange pompata de ventricul in timpul unei contractii).
 

  • Radiografia toracica


Radiografia toracica este o imagine a toracelui in care se pot vedea inima si plamanii, obtinuta prin expunerea toracelui la radiatii X. In caz de trunchi arterial comun poate evidentia o inima marita de volum (indice cardio - toracic crescut) si semne de hipervascularizatie la nivelul plamanilor.
 

  • Electrocardiograma


Electrocardiograma (ECG) este un traseu al impulsurilor electrice ale inimii inregistrat cu mici electrozi ce se fixeaza pe piept si se conecteaza la un electrocardiograf. Electrocardiograma este necaracteristica in cazul trunchiului arterial comun (semne de hipertrofie atriala dreapta si hipertrofie biventriculara)
 

  • Cateterismul cardiac


Cateterismul cardiac consta in introducerea unui cateter (tub flexibil de plastic) prin vena sau artera femurala, pana la nivelul inimii (atriului stang). Cateterismul permite masurarea presiunilor in camerele inimii si a presiunii in circulatia pulmonara. In trunchiul arterial comun presiuni in cei 2 ventriculi sunt egale ,iar presiunea in arterele pulmonare este crescuta.
 

  • IRM-ul cardiac


IRM-ul cardiac este o metoda de investigare moderna care permite obtinerea unor imagini ale inimii fara utilizarea razelor X (Roentgen). Aparatul care realizeaza aceasta investigatie functioneaza pe baza undelor magnetice.

 

Tratament


Tratamentul medicamentos
 

Medicamentele care pot fi prescrise inainte de interventia chirurgicala sunt:

  • Digoxin. Acest medicament face parte din familia digitalicelor si se recomanda deoarece creste forta contractiilor miocardice (muschiul inimii).
  • Diureticele. Diureticele actioneaza prin eliminarea la nivelul tubilor subtiri ai rinichilor a apei si a sodiului din sange in urina; deci cresc frecventa si volumul urinarilor, prevenind colectarea de lichid in corp.
  • Antibiotice. Se recomanda administrarea preventiva a antibioticelor inaintea anumitor interventii dentare pentru a ca bacteriile care ajung in sange sa nu infecteze valvele inimii (endocardita infectioasa). O buna igiena orala si controale dentare regulate sunt o metoda buna de a preveni infectia.

 

Tratamentul chirurgical


Majoritatea copiilor cu trunchi arterial comun sunt supusi interventiei chirurgicale in primele doua luni de viata.
 

Interventia chirurgicala consta in:

  • corectarea (inchiderea ) defectului septal ventricular
  • separarea partii superioare a arterei pulmonare de trunchiul arterial comun
  • implantarea unui tub (conduct) si a unei valve pentru a conecta ventriculul drept cu artera pulmonara ( crearea unei noi artere pulmonare)
  • crearea unei noi aorte si implantarea unei valve care separara ventriculului stang de aorta ( daca este necesar)

 

La unii copii se poate realiza bandarea arterei pulmonare. In timpul acestei procedurii, chirurgul plaseaza o banda ingusta in jurul arterei pulmonare. Aceasta procedura reduce presiunea din plamani si creste presiunea in aorta, crescand fluxul sanguin in restul organismului si ajuta la prevenirea insuficientei cardiace drepte. Rezultatele acestei interventii sunt destul de slabe, de multe ori din cauza complicatiilor.
 

 
Enciclopedie medicala
Afectiuni cardio-vasculare
 

Vasculita

 

Vasculita se refera la un grup heterogen de tulburari caracterizate prin distructia inflamatorie a vaselor de singe. Arterele si venele sunt afectate. Limfangita este considerata un tip de vasculita, vasculita se datoreaza in principal migrarii leucocitelor si distructiei rezultate.
 

Desi ambele apar in vasculita, inflamatia venelor-flebita sau a arterelor-arterita sunt entitati separate.

 

Fiecare vasculita este definita de anumite caracteristici de distributie a afectarii vaselor de singe, implicarea a organelor interne si teste de laborator anormale. Ca grup aceste boli sunt denumite vasculitide.

 

Morbiditatea si mortalitatea acestor sindroame variaza larg de la evolutia autolimitanta necomplicata a purpurei Henoch-Schonlein pina la granulomatoza Wegener fulminanta. Mortalitatea este determinata de extinderea bolii la rinichi, plamini, cord sau cerebrala. Copii cu afectare renala si pulmonara au un prognostic negativ.

 

Tratamentul precoce agresiv este esential intr-un numar de vasculite. Netratate granulomatoza Wegener are o mortalitate de 100% cu o medie de supravietuire de 5 luni. Tratamentul acesteia determina remisiune de 87%, dar si o rata de recadere de 53%. Decesele prin controlul inadecvat al bolii apar in primele 6 luni. Morbiditatea aditionala si mortalitatea apar datorita terapiilor citotoxice sau imunosupresive folosite pentru a controla boala.

 

In contrast, poliarterita nodosa cutanata prezinta recaderi si este dureroasa dar limitata la piele cu noduli si ulcerare, iar prognosticul este excelent. Pacientii cu vasculita secundara hepatitei B devin purtatori virali cronici si pot progresa la ciroza hepatica si varice esofagiene.

 

Pacientii cu arterita Takayasu prezinta frecvent morbiditate, este o boala indolenta in care diagnosticul este tardiv. Raspunsul la tratamentul initial este excelent cu o rata de remisiune de 93%, dintre care doar 25% ramin controlate.
 

Purpura Henoch-Schonlein prezinta prognosticul cel mai bun, iar in cazurile usoare poate fi doar tinuta sub observatie. La alti pacienti morbiditatea se datoreaza complicatiilor digestive cum este intussusceptia, infarctul intestinal si perforatia intestinala. Boala poate fi agresiva cu progresie de 20% la boala renala in stadiu final.
 

Clasificarea vasculitelor:
 

Vasculita poate fi clasificata pe baza cauzei de fond. De exemplu cauza aortitei sifilitice este infectioasa. Totusi cauza multor vasculite este inca neinteleasa. Exista de obicei o componenta imuna. In aceste cazuri anticorpii descoperiti sunt folositi in clasificare, precum in vasculitele ANCA asociate.
 

Pot fi clasificate dupa localizarea vaselor afectate. De exemplu vasculita poate fi limitata la piele, sau vasculitele necrotizante in care sistemul musculoscheletic si cel conjunctiv sunt afectate.
 

Pot fi clasificate dupa diametrul vaselor afectate, in afara de diferentierea in arterita si flebita.
 

Vasculita vaselor mari:

  • arterita temporala-arterita granulomatoasa a aortei si ramurilor mari, mai ales a celor extracraniene a arterei carotide care apare la pacientii peste 50 de ani
  • arterita Takayasu-arterita granulomatoasa a aortei si a ramurilor sale mari care apare de obicei la pacientii peste 50 de ani.

 

Vasculita vaselor medii:

  • poliarterita nodosa-vasculita necrotizanta a vaselor mici si medii fara afectarea arterelor mari, venelor sau venulelor, afectare renala fara glomerulonefrita
  • boala Kawasaki-arterita copilariei a vaselor mici si medii asociata cu sindromul nodulilor limfatici mucocutanati, afecteaza mai ales arterele coronare desi venele si aorta pot fi afectate.

 

Vasculita vaselor mici:

  • granulomatoza Wegener-inflamatia granulomatoasa a vaselor mici si medii afectind tractul respirator, glomerulonefrita necrotizanta este frecventa
  • sindromul Churg-Strauss-inflamatia granulomatoasa si eozinofilica a tractului respirator si vasculita necrotizanta a vaselor mici si medii, asociat cu astmul si eozinofilia
  • poliangeita microscopica-vasculita necrotizanta pauci-imuna a vaselor mici si medii, glomerulonefrita necrotizanta, capilaritis pulmonara
  • purpura Henoch-Schonlein-vasculita vaselor mici cu imunoglobuline A si depozite imune, afectarea pielii, digestiva, glomerulilor asociata cu artralgia si artrita
  • crioglobulinemia esentiala-vasculita cu depozite imune crioglobulinice afectind arteriolele si venulele, asociate cu crioglobuline serice, afectarea pielii si a glomerulilor
  • vasculita leucocitoclastica cutanata-vasculita cutanata izolata fara vasculita sistemica sau glomerulonefrita
  • tromboflebita-prin leziuni vasculitice cu activare endoteliala, la copii mai frecvent datorate statusului hipercoagulabil sau a instrumetarii de cateter.

 

Exista conditii patologice in care vasculita este principala caracteristica:

  • boala Kawasaki, boala Bechcet
  • poliarterita nodosa, granulomatoza Wegener
  • crioglobulinemia, arterita Takayasu
  • sindromul Churg-Strauss, arterita cu celule gigante
  • purpura Henoch-Schonlein.

 

Exista numeroase conditii care asociaza vasculita ca simptom atipic sau comun:

  • boala reumatica-arterita reumatica si lupus eritematos sistemic
  • cancer sub forma de limfoame
  • infectii cum este hepatita C
  • expunerea la chimicale si medicamente cum sunt amfetaminele, cocaina si vaccinul antrax.

 

Cauze si factori de risc:


Vasculita apare cind propriul corp ataca vasele de singe. Nu este inca clar acest fenomen, dar o infectie, unele cancere, anumite tulburari ale sistemului imun sau o reactie alergica pot servi drept declansator.
 

Vasele de singe afectate de vasculita devin inflamate, cu ingrosarea peretilor vaselor de singe si colabarea lumenului reducind fluxul de singe si oxigenul, substantele nutritive la tesuturile tinta. In unele cazuri blocarea fluxului de singe determina formare de cheaguri sau dilatarea vaselor cu formare de anevrisme.

 

Vasculita fara o cauza cunoscuta-forma primara:


Pentru multe dintre formele sale cauza vasculitei este necunoscuta. Aceste forme de vasculita sunt denumite vasculita primara.

 

Vasculitele secundare- care apar dupa o anumita boala:
 

Formele de vasculita pentru care o boala de fond este cauza sunt denumite secundare:

  • infectiile pot determina unele vasculite, majoritatea cazurilor de crioglobulinemie sunt rezultatul infectiilor cu virus hepatitic C, iar hepatita B determina majoritatea cazurilor de poliarterita nodosa
  • bolile sietemului imunitar cum este artrita reumatoida, lupusul sau sindromul Sjogren
  • reactiile alergice la un medicament pot determina vasculita
  • cancerele singelui: leucemia si limfoamele pot determina vasculita.

 

Semne si simptome

  • simptome generale, febra, scadere in greutate, hipertensiune
  • cutanat: purpura palpabila, livedo reticularis, eritema nodosum, noduli subcutanati dureorsi, ulcere digitale sau gangrena periferica, ulceratii genitale
  • muschi si articulatii: mialgie sau miozita, artralgie, artrita
  • sistem nervos: mononeurita multiplex, cefalee, atac cerebral, tinitus, reducerea acuitatii vizuale
  • cord si artere: infarct miocardic, hipertensiune, gangrena, puls diminuat la pedioase, edem al membrelor inferioare
  • tract respirator: epistaxis, tuse cu singe, infiltrate pulmonare, dispnee, stridor sau diminuarea zgomotelor respiratorii
  • tract digestiv: durere abdominala, scaune cu singe, infiltrate pulmonare, sensibilitate pulmonara, zgomote intestinale diminuate
  • rinichi: glomerulonefrita.

 

Diagnostic

 

Testele de laborator ale singelui sau fluidelor corporale sunt efectuate pentru pacientii cu vasculita activa. Rezultatele arata semne de inflamatie in corp, cum este cresterea ratei de sedimentare a eritrocitelor, proteina C reactiva crescuta, anemie, cresterea leucocitelor si eozinofilie. Alte elemente descoperite pot fi anticorpii antineutrofilici plasmatici ridicati sau hematurie.
 

Alte teste functionale ale organelor pot fi anormale. Anomaliile specifice depind de gradul afectarii. Diagnosticul definitiv al vasculitei este stabilit dupa practicarea unei biopsii a organului implicat sau a tesutului, cum este pielea, sinusurile, plaminii, nervii si rinichii. Biopsia elucideaza caracterul inflamatiei vaselor de singe. O alternativa la biopsie poate fi o angiograma. Aceasta poate demonstra modele caracteristice ale inflamatiei in vasele de singe afectate.

 

Alte teste de laborator utile cuprind testarea serologica pentru hepatita C si B pentru prezenta crioglobulinelor si nivelele complementului pentru a diagnostica vasculita virala sau crioglobulinica. O radiografie este utila pentru a verifica infiltratele pulmonare, iar un CT al toracelui pentru a identifica nodulii si cavitatile mici. Infiltratele difuze bilaterale sugereaza o afectare alveolara posibila cu hemoragie care necesita diagnostic imediat si tratament.

 

Tratament

 

Tratamentele in general sunt directionate spre stoparea inflamatiei si supresarea sistemului imun. Medicatia cortizonica tipica cum este prednisonul este folosita. Alte supresante ale sistemului imun cum este ciclofosfamida pot fi considerate. Organele afectate cum este cordul si plaminii pot necesita tratament medical specific pentru a ameliora functia in faza activa a bolii.

 

Tratamentul depinde de etiologia si extinderea, severitatea bolii. Pentru vasculitele secundare inlaturarea cauzei (cancer, infectie, medicamente) este de ajutor. Pentru vasculitele primare tratamentul tinteste inducerea si mentinerea remisiunii. Remisiunea este indusa prin administrare de imunosupresante citotoxice si corticosteroizi in doze mari pentru 3-6 luni, pina cind activitatea bolii scade semnificativ. Tratamentul se ajusteaza pentru a mentine remisiunea. In timpul acestei perioade scopul este de a elimina corticosteroizii sau a reduce doza acestora pentru a administra imunosupresante puternice pentru o perioada cit mai scurta.

 

Vasculita severa, care progreseaza si ameninta viata pacientului (determina hemoragie alveolara, glomerulonefrita rapid progresiva sau ischemie mezenterica) reprezinta o urgenta medicala necesitind internare si tratament imediat.
 

Se administreaza corticosteroizi in doze mari: metilprednisolon, prednison intravenos. Ciclofosfamida este recomandata pentru cel putin 3 luni sau pina cind apare remisiunea. Numarul de leucocite trebuie monitorizat atent iar doza trebuie ajustata pentru a evalua leucopenia. Doza trebuie redusa la pacientii cu insuficienta renala semnificativa.

 

Acroleina, un produs al ciclofosfamidei este toxica pentru vezica si conduce la cistita hemoragica. Pentru pacientii care au luat ciclofosfamida pentru perioade indelungate riscul de cistita este ridicat, iar unii dezvolta carcinom vezical tranzitional. In timpul terapiei cu ciclofosfamida hidratarea trebuie sa fie maxima pentru a reduce riscul de hemoragie vezicala sau cancer. Mesna leaga acroleina si ciclofosfamida si este adaugata in perfuzie. Recurenta hemoragiei vezicale si a celulelor dimorfe indica evaluare urologica urgenta cu cistoscopie si imagistica renala pentru a exclude cancerul.

 

Mentinerea remisiunii se face cu administrare de corticosteroizi in doza cea mai mica. Se foloseste metotrexatul sau azatioprina pentru a inlocui ciclofosfamida, datorita efectelor adverse mai putin severe. Durata tratamentului variaza de la un an la citiva ani. Pacientii cu recaderi frecvente necesita terapie pentru toata durata vietii.

 

Pacientii care folosesc corticosteroizi pentru o perioada prelungita prezinta efecte adverse semnificative. Acestia necesita administrare de vitamina D si calciu, alaturi de bifosfonati pentru a ajuta prevenirea sau minimalizarea osteoporozei. Densitatea osoasa trebuie monitorizata anual.
 

 
Enciclopedie medicala
Afectiuni cardio-vasculare
 

Ventricul stang unic

 

Aceasta anomalie se caracterizeaza prin absenta septului interventricular, care desparte cei doi ventriculi, fiind extrem de rara si severa.
 

Tipuri:

  • tipul ventricul drept (cel mai frecvent);
  • tipul ventricul stang;
  • tipul nedeterminat

 

Uneori se poate asocia si cu alte anomalii (ex. stenoza pulmonara, stenoza aortica)
 

Semne, simptome


Predomina cianoza, hipoxia, cardiomegalia si insuficienta cardiaca. Tipul ventricul drept este cel mai sever.
 

Explorari paraclinice

  • Electrocardiograma (EEG) – arata hipertrofia ventriculului dominant.
  • Ecocardiografia – demonstreaza absenta septului interventricular.
  • Cateterismul cardiac – evalueaza hipertensiunea pulmonara, morfologia inimii si eventualele malformatii asociate.

 

Complicatii
 

Sunt foarte frecvente si includ: hipertensiunea pulmonara, endocardita infectioasa, insuficienta cardiaca, abcesul pulmonar, etc.
 

Tratament
 

Cel mai frecvent, tratamentul medical se adreseaza insuficientei cardiace (digitala, diuretice). Tratamentul chirurgical consta de obicei in operatii paleative (cu scop de ameliorare, nu de vindecare), pentru a imbunatati calitatea vietii.
 

 
Enciclopedie medicala
Afectiuni cardio-vasculare
 
 
 
Prima pagina Pagina precedenta 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11
 
Numar total articole: 104 | Acum se afiseaza articolele 101 - 104
 
Acest site este detinut, administrat si mentinut de SC Blue Soft SRL, Distribuitor independent al produselor CaliVita® International. Distribuitorul independent mentionat mai inainte este singurul responsabil de continutul acestui site, iar Reteaua CaliVita® International si entitatile sale operatoare nu au nici o responsabilitate cu privire la acest site. Ne luam angajamentul sa va anuntam cand un produs nu mai este pe stoc sau o promotie este retrasa.

Pagina de internet www.farmamed.ro si detinatorul acesteia SC BLUE SOFT SRL nu comercializeaza produse ci doar promoveaza produse ale unor distribuitori autorizati, avand rolul doar de a prelua si retransmite catre acesti distribuitori comenzi on line. Drept urmare, farmamed.ro si SC BLUE SOFT SRL nu se fac raspunzatoare de eventuale deficiente aparute in livrarea comenzilor, continutul coletelor, provenienta sau calitatea produselor, acestea revenind in sarcina exclusiva a distribuitorilor autorizati al produselor respective.