Transplantul de inima

28 Octombrie 2007
 

Pe data de 23 martie 1983, Barney Clark moare la 112 zile dupa ce a devenit prima persoana careia i s-a transplantat o inima artificiala permanenta. Dentistul in varsta de 61 de ani si-a petrecut ultimele patru luni din viata pe un pat de spital la Centrul Medical al Universitatii Utah din Salt Lake City, atasat unei console de 350 de livre, care pompa aer in si din implantul din plastic si aluminiu, printr-un sistem de tuburi.
La sfarsitul secolului al XIX-lea, oamenii de stiinta au inceput productia unei pompe care sa suplineasca temporar actiunea inimii. In 1953, un aparat de respiratie artificiala a fost folosit cu succes pentru prima oara, in timpul unei operatii pe un pacient uman. In cadrul acestei proceduri, folosita si astazi, aparatul preia functiile inimii si plamanilor, permitand doctorilor sa efectueze operatii extinse asupra acestor organe. Totusi, dupa cateva ore, sangele e afectat de pompare si oxigenare.
La sfarsitul anilor ?60, pacientilor cu inimi prejudiciate ireparabil le-a fost data o speranta, in momentul in care au inceput sa fie efectuate operatiile de transplant de inima. Totusi, cererea pentru donarea de inimi a fost intotdeauna mai mare decat oferta, astfel ca mii de oameni au murit in fiecare an, in timp ce asteptau sa devina disponibile inimi sanatoase.
La 4 aprilie 1969, a fost efectuata o operatie istorica de catre chirurgul Denton Cooley, de la Institutul de Cardiologie din Texas, asupra pacientului Haskell Karp, un pacient a carui inima era in pragul colapsului total, si pentru care nu devenise disponibila nici o inima care sa fie donata. Karp a fost prima persoana din istorie caruia inima sa bolnava i-a fost inlocuita cu o inima artificiala. Inima temporara din plastic si Dacron i-a prelungit viata lui Karp in cele trei zile necesare doctorilor sa gaseasca un donator. Totusi, la scurt timp dupa ce inima umana a fost transplantata in pieptul lui, a murit din cauza unei infectii. Au mai fost facute inca sapte incercari esuate, astfel ca multi doctori si-au pierdut increderea in posibilitatea inlocuirii inimii umane cu o proteza. Insa la inceputul anilor ?80, un om de stiinta cu idei revolutionare a reluat incercarile de a dezvolta o inima artificiala viabila. Robert K. Jarvik s-a decis sa studieze medicina si ingineria dupa ce tatal sau murise din cauza unei boli de inima. Pana in 1982, el a facut incercari pe animale cu inima sa artificiala Jarvik-7, la Universitatea din Utah.
Pe 2 decembrie 1982, o echipa condusa de doctorul William C. DeVries a implantat inima Jarvik-7 in pacientul Barney Clark. Datorita faptului ca se intentionase ca inima artificiala a lui Jarvik sa fie permanenta, cazul Clark a atras atentia intregii lumi. Clark a petrecut ultimele 112 zile ale sale in spital si a suferit considerabil din cauza complicatiilor si a discomfortului de a avea aer comprimat pompat in si din organismul sau. El a murit la 23 martie, din cauza diferitelor complicatii aparute. Experienta cu pacientul Clark i-a facut pe multi sa creada ca momentul unei inimi artificiale permanente nu venise inca.
In urmatorul deceniu, Jarvik si alti medici si-au concentrat eforturile pentru a realiza pompe mecanice menite sa ajute inima bolnava, nu sa o inlocuiasca. Aceste aparate permit multor pacienti sa traiasca lunile sau chiar anii de care e nevoie pentru a fi gasit un donator. Functionand pe baza de baterie, aceste implanturi confera mobilitate pacientilor cu boli de inima si le permit sa aiba parte de vieti relativ normale. In acest timp, in anii ?90, Jarvik-7 a fost folosita la peste 150 de pacienti, ale caror inimi erau prea bolnave pentru a putea fi ajutate de implantul unei pompe mecanice. Mai bine de jumatate din acesti pacienti au supravietuit pana la momentul la care li s-a facut transplantul. In prezent, Jarvik si altii lucreaza pentru a crea implanturi de pompe mecanice mai mici si mai eficiente. O companie denumita ABIOMED a produs o noua inima artificiala permanenta. Acest aparat prin care este inlocuita total inima, care asteapta aprobarea Consiliului Medicilor din Statele Unite, functioneaza pe baza unei baterii interne si nu are nevoie de pompe de aer, promitand astfel beneficiarilor de transplanturi o mobilitate fara precedent.

 
3 Suisses - VIP
Clasificare articol: Boli si afectiuni
Vezi articole din categoria: Boli si afectiuni
Vezi stiri din categoria: Boli si afectiuni
 

Comentarii

Momentan nu exista comentarii adaugate. Fii primul! :)
Folositi formularul de mai jos pentru a trimite un comentariu.


Nume: *

E-mail: *

Comentariul tau: *



Captcha* In cazul in care nu puteti citi codul,
click pe imagine pentru a genera un nou cod!
Codul trebuie introdus cu MAJUSCULE!


 
Acest site este detinut, administrat si mentinut de SC Blue Soft SRL, Distribuitor independent al produselor CaliVita® International. Distribuitorul independent mentionat mai inainte este singurul responsabil de continutul acestui site, iar Reteaua CaliVita® International si entitatile sale operatoare nu au nici o responsabilitate cu privire la acest site. Ne luam angajamentul sa va anuntam cand un produs nu mai este pe stoc sau o promotie este retrasa.

Pagina de internet www.farmamed.ro si detinatorul acesteia SC BLUE SOFT SRL nu comercializeaza produse ci doar promoveaza produse ale unor distribuitori autorizati, avand rolul doar de a prelua si retransmite catre acesti distribuitori comenzi on line. Drept urmare, farmamed.ro si SC BLUE SOFT SRL nu se fac raspunzatoare de eventuale deficiente aparute in livrarea comenzilor, continutul coletelor, provenienta sau calitatea produselor, acestea revenind in sarcina exclusiva a distribuitorilor autorizati al produselor respective.